O superstiție obișnuită este că un copil nu ar trebui să se uite în oglindă până la vârsta de un an. De ce oamenii cred de multă vreme că oglinzile sunt periculoase pentru bebeluși și cum să-ți protejezi copilul de influențe negative?
De ce bebelușii nu se pot uita în oglindă până la un an
Copiii mici au o protecție energetică foarte slabă, iar oglinda este un depozit puternic de energie. O oglindă este un portal către cealaltă lume, iar de cealaltă parte a suprafeței oglinzii există forțe malefice care pot afecta negativ sănătatea unui copil imatur din punct de vedere energetic.
Există, de asemenea, o opinie populară printre oameni: copiii mici văd ceea ce adulții nu pot vedea. Privindu-se în oglindă, copilul poate, pe lângă propria sa reflecție, să vadă entitățile care trăiesc în Ochelari.
Uneori, copiii sunt atât de speriați, încât mai târziu pot avea chiar probleme cu vorbirea și dezvoltarea mentală.
Există chiar un semn că nu se poate atârna nici măcar fotografii ale unui copil prin casă până la vârsta de un an.
Unde nu este nevoie să atârni o oglindă
Nu este recomandat să atârnați oglinzi în dormitor sau în biroul privat. O persoană care este în mod constant lângă o oglindă slăbește, sănătatea sa se poate deteriora brusc. Reflecția începe să îndepărteze treptat puterea omologului său, care se află în lumea celor vii.
O oglindă veche plină de energie negativă poate provoca daune grave chiar și adulților puternici, dar atunci ce putem spune despre copii? Când bebelușii își văd pentru prima dată reflexia în oglindă, mulți dintre ei se sperie și încep să plângă.
Ce spun psihologii
Psihologii copiilor au un punct de vedere complet opus. Experții moderni cred că copilul trebuie chiar să-și arate reflexul în oglindă. Bebelușii încetează repede să se teamă dacă încep să înțeleagă că mama lor este lângă ei, care este vizibilă și în reflexie.
Acest lucru îl ajută pe bebeluș să se autodetermine și să înceapă rapid să învețe despre lumea din jur.
Desigur, fiecare decide singur ce să facă, cineva crede în semne și respectă tradițiile care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor, iar unii părinți moderni tind să aibă mai multă încredere în psihologii copiilor.